Nu am făcut vreodată așa ceva

Inaugurez azi o nouă categorie de blog, pe numele ei complet “nu am copii, dar dacă aș avea, asta le-aș spune, pentru că mi-aș fi dorit să nu le aflu singur”. No offence părinților mei, la care apreciez în continuare efortul. Numele “wear sunscreen” este o referință către această melodie.

M-a amuzat mereu interesul pe care îl stârnește un scandal personal în viața unei figuri publice, și măcar o dată aș vrea să văd o asemenea figură publică spunând “Nu inteleg de ce trecutul meu personal a devenit brusc relevant în problema competentei mele în prezent”. Bill Clinton, de exemplu. Din păcate, ceea ce vedem mereu sunt dezmințiri, mușamalizări, diversiuni sau scuze.

Am privit recent la poze și filme din vremea facultății. Ca să fim înțeleși, există undeva în lumea aceasta, bine ascunse, filmulețe cu mine înjurând, strigând “frate, îți jur!” către neant, cântând manele, și în general manifestându-mă în feluri care ar face deliciul presei de scandal dacă aș fi vreodată altceva decât un simplu cetățean. Aproape toate acestea se desfașoară bineînțeles sub conturul pletelor ce obișnuiau până nu demult să-mi fie semnătură și simbol al înțelepciunii.

Desi sunt la fel de mândru de faptele în discutie ca de noua mea freză, mă bucur că le-am făcut. Sunt convins ca odata cu trecerea anilor, le voi privi cu tot mai multa nostalgie, întrucât definesc drumul meu către cine sunt în orice moment ulterior, dar mai ales pentru că sunt o mărturie a libertății pe care o aveam, și a faptului că am avut curajul să nu o irosesc complet.

Respectiv, mesajul pe care vreau să îl las aici este: ești cine ești, și calitățile tale sunt produsul experiențelor. Este anormal ca tot ce ești acum să pălească în lumina a ce ai făcut în trecut, și e lipsă de respect de sine să crezi altceva. Poate că este mai ușor să îți duci trecutul în brațe decât să îl lași să te apuce de glezne, sau poate că nu. În cele din urmă însă, trecutul este ceva etern, și ne-am păcăli singuri dacă am crede că putem să-i negăm existența.