Despărţiţi împreună

Am constatat că vorbesc mult, şi totodată că pentru unii “mult” este “prea mult”. Moţoc s-ar întreba ce ştiu ei, dar eu voi fi de acord cu Lapuşneanu. Voi vorbi mai puţin, deci, spunând mai rar tâmpenii, voi părea mai inteligent. In fond, ce rost are să explici un banc?

De exemplu: sunt fericitul posesor al unui device de ascultat mp3-uri la căsti. Mergând pe stradă, constat că exista din ce în ce mai mulţi concitadini la fel de fericiţi (The 3G people with Rudărel on speaker do not count). Aşa cum am mai spus unor membri ai anturajului meu, am viziunea unui viitor în care la intrarea discotecii, clubului sau petrecerii îţi este înmânat un device mic de ascultat muzică, ca apoi să dansezi pe un ring unde nu se aud decât paşii şi respiraţiile precipitate.

Cineva mi-a completat ideea: fiecare ar putea să asculte ce muzica îi place (zgomotul zguduie căştile, muzica pompează prin vene). Houseri, hip-hopperi, manelişti, rockeri (& trendy chicks with big boobs who listen to Blondy), cu toţii împreună, dansând fără conflicte. Vom fi cu toţii fericiţi, fiecare în lumea lui. Apple: disconnecting people. Viitorul nu sună bine, sună… individual. Singur.