Despre voluntariat

Cu riscul de a nu spune ceva cu totul nou, o să confirm că voluntariatul este un mediu în care la tot pasul dai de oameni deosebiți, un mediu care dă o altă perspectivă asupra a tot, și nu în ultimul rând, formează un caracter mai puternic. Toate acestea, deși adevărate, pot fi încadrate de către mulți în categoria “propagandă”. Adevărul e că voluntariatul nu este format doar din zâmbete și cântece, și de fapt a face voluntariat este mult mai greu decât ar crede cineva.

Voluntariatul înseamnă a lucra și după serviciu. Înseamnă a lipsi de acasă, câteodată pentru a suporta vreme nu tocmai prietenoasă, alte dăți pentru a sacrifica bucuria unei vremi perfecte. Câteodată înseamnă a risca ridiculizarea propriei persoane sau chiar a fi supus unor acte de violență verbală. Înseamnă de multe ori a nu dormi, a nu mânca și a nu sta locului, toate acestea în intensități și durate trecute cu mult peste limita confortului. Înseamnă, incredibil de des din nefericire, a te confrunta cu prejudecățile unei societăți neadaptate, care nu vrea în ruptul capului să creadă că un om poate ajuta un alt om pur și simplu pentru că sunt amândoi oameni și pentru că asta înseamnă ceva. De multe ori, beneficiarii actelor de voluntariat nu vor mulțumi. Alte dăți, ajutorul dat pur și simplu nu va fi destul, pentru că o mână de oameni nu pot rezolva brusc probleme mai bătrâne decât ei.

Voluntariatul înseamnă efort, dedicare, salturi în întuneric, și toate acestea gratis. Toate acestea fără garanția unui succes. Și totuși, voluntarii sunt cei mai veseli oameni pe care i-am întâlnit. Sunt oamenii care se demoralizează greu și se distrează mereu pe cinste. Sunt oamenii care își însușesc natura dincolo de apartenența la un ONG. Sunt oamenii care se descurca cel mai bine, indiferent de situație. Sunt oamenii care știu cel mai bine să lucreze în echipă. Pentru că greutățile sunt cele care apropie oamenii, pentru că efortul este cel ce scoate la iveală focul interior al fiecăruia, pentru că un voluntar nu e aproape niciodată singur.

Voluntariatul este în cele din urmă un munte greu de urcat. Un munte pe care mulți nu l-ar aborda, iar un alpinist entuziasmat va fi privit mereu cu mult scepticism. Câteodată ești tras în sus, alte dăți tu ești cel care îi ajută pe ceilați să urce, însă niciodată nu ești singur, iar asta te apropie de ceilalți mai mult decât orice teambuilding cu biliard și discotecă. Drumul este lung, greu, și nu lipsit de pericole, însă odată ajuns în vârf, te cunoști mai bine. Odată ajuns în vârf, vezi mai multe, și e greu să te mai supere ceva. Odată ajuns în vârf, știi că poți să faci cam orice ți-ai propune. Odată ajuns în vârf îți dai seama că de fapt asta e ceva ce doreai dintotdeauna să faci.